Măsurarea campaniilor de presă: cum se trece de la numărul de apariții la efecte, după Principiile de la Barcelona 3.0

Rezumat

Studiul descrie metoda prin care o campanie de articole de presă, publicate fie ca articole sponsorizate etichetate, fie ca apariții editoriale, poate fi măsurată dincolo de numărul de apariții. Întrebarea de la care pornește este cum se trece de la raportarea a ceea ce s-a publicat la evaluarea efectelor asupra publicului și asupra obiectivelor organizației. Reperul principal este setul de Principii de la Barcelona 3.0, publicat de AMEC în 2020, împreună cu cadrul integrat de evaluare al aceleiași asociații. Contextul este completat de o analiză academică a impasului din măsurarea comunicării, de datele Reuters Institute privind încrederea în știri și de documentația Google pentru linkurile plătite și parametrii de campanie. Metoda are nouă etape, de la obiective la raport. Studiul nu raportează rezultate de client și propune indicatori, fiecare cu metoda și limitele lui.

1. Întrebarea de cercetare și unitatea de analiză

Studiul folosește două concepte din manualul de metodă al lui Robert K. Yin despre studiul de caz: întrebarea de cercetare și unitatea de analiză [1]. Întrebarea acestui studiu, al nouăsprezecelea din seria „Studii de caz”, este următoarea: cum se măsoară o campanie de articole de presă astfel încât raportul final să spună nu doar câte articole au apărut și unde, ci și ce au reținut cititorii, ce s-a schimbat în comportamentul lor și în ce măsură campania a contribuit la obiectivele organizației care a plătit-o?

Unitatea de analiză este metoda de măsurare a unei campanii de presă, nu o campanie anume și nu un client anume. Studiul este un studiu de metodă: descrie procedura în forma descrisă de autor, pe baza practicii proprii [2], o raportează la câteva surse internaționale și propune indicatori de evaluare. Nu conține date de client, nu reconstituie campanii reale și nu oferă estimări de efect. Verificarea surselor a fost făcută la 30 octombrie 2026.

Contextul organizațional este cel declarat public de companie și de autor. Potrivit autorului, EKO GROUP desfășoară activitate din 2014 [2]. Potrivit ekogroup.ro, serviciul de articole de presă al companiei cuprinde redactarea și publicarea articolelor în presa națională și în publicații de nișă, cu link permanent și cu un raport care conține linkurile tuturor articolelor publicate [3]. Potrivit ekopress.ro, EkoPress.ro este o platformă self-service de articole sponsorizate, organizată pe 34 de categorii editoriale, la care linkul fiecărui articol este monitorizat zilnic [4]. Aceste date sunt autodeclarate și nu au fost verificate independent în cadrul studiului.

Raportul cu linkurile publicate [3] documentează ce s-a publicat, dar nu spune nimic despre efect. Studiul tratează distanța dintre aceste două niveluri și folosește patru termeni din cadrul AMEC [7]:

• outputs (rezultate de difuzare): ce a publicat campania și unde a apărut;
• outtakes (reacții imediate): ce au observat, au înțeles sau au făcut cititorii imediat după contactul cu articolul;
• outcomes (efecte): schimbările de cunoaștere, atitudine sau comportament în publicul vizat;
• impact: contribuția campaniei la obiectivele organizației.

Etichetarea articolelor plătite și permanența linkului au fost tratate în studiile 1, 13 și 14 din serie și nu sunt reluate aici decât în măsura în care afectează măsurarea. Interesul autorului în tema studiului este tratat explicit în secțiunea 6. Studiul nu tratează măsurarea campaniilor pe rețele sociale, în televiziune sau în presa tipărită.

2. Contextul internațional

Foto: Mike van Schoonderwalt / Pexels

2.1. Principiile de la Barcelona 3.0

AMEC, asociația internațională pentru măsurarea și evaluarea comunicării (International Association for the Measurement and Evaluation of Communication), a prezentat în iulie 2020 versiunea 3.0 a Principiilor de la Barcelona [5]. Setul cuprinde șapte principii. În formularea din pagina AMEC, ele afirmă următoarele [5]:

• stabilirea obiectivelor este o condiție prealabilă absolută a planificării, măsurării și evaluării comunicării („an absolute prerequisite”);
• măsurarea și evaluarea trebuie să identifice outputs, outcomes și impactul potențial;
• outcomes și impactul se identifică pentru părțile interesate, pentru societate și pentru organizație;
• măsurarea include atât analiză calitativă, cât și cantitativă;
• echivalentele valorii publicitare (AVE) nu reprezintă valoarea comunicării;
• măsurarea holistică include toate canalele relevante, online și offline;
• măsurarea și evaluarea se bazează pe integritate și transparență, pentru a produce învățare.

Pentru tema studiului, primele două principii sunt decisive. Primul mută începutul măsurării înaintea campaniei, iar al doilea spune că numărarea aparițiilor nu este suficientă și că evaluarea trebuie să ajungă la efecte și la impact.

2.2. Cadrul integrat de evaluare AMEC

AMEC publică și un cadru integrat de evaluare (Integrated Evaluation Framework), care transformă principiile într-o succesiune de etape [7]. Potrivit paginii cadrului, evaluarea trebuie să înceapă cu obiective clare ale organizației („clear organizational objectives”) [7]. Cadrul include apoi etapele de inputs (publicul-țintă și resursele campaniei), activități, outputs, outtakes, outcomes și impact [7].

Definițiile din pagina cadrului sunt scurte. Outputs acoperă măsurătorile de bază ale difuzării pe canalele folosite [7]. Outtakes se referă la răspunsul și reacțiile publicului-țintă la activitate [7]. Outcomes măsoară efectul comunicării asupra publicului-țintă [7]. În etapa de impact se evaluează efectul asupra obiectivelor organizației [7].

Distincția dintre outtakes și outcomes contează: un clic pe linkul din articol este o reacție imediată, iar includerea companiei pe o listă de furnizori, după câteva săptămâni, este o schimbare. Cele două se măsoară diferit și la momente diferite.

2.3. Renunțarea la AVE

Indicatorul numit AVE (Advertising Value Equivalency, echivalentul valorii publicitare) calculează cât ar fi costat spațiul ocupat de o apariție editorială dacă ar fi fost cumpărat ca reclamă. Principiul al cincilea din setul de la Barcelona îl respinge explicit: AVE nu reprezintă valoarea comunicării („AVEs are not the value of communication”) [5].

AMEC întreține și o pagină dedicată, „Say No To AVEs”, prin care invită organizațiile de comunicare să renunțe la acest indicator [6]. Pagina reunește declarații ale unor agenții, furnizori de monitorizare și organizații. Una dintre ele, atribuită unui reprezentant al agenției Ketchum, descrie AVE drept o măsură a costului prezentată ca măsură a valorii („a cost metric disguised as a value metric”) [6]. Declarațiile sunt poziții ale unor organizații care susțin campania, nu concluzii ale unei cercetări, și se citează ca atare.

La articolele sponsorizate, spațiul a fost cumpărat și costul lui este cunoscut; a-l transforma într-o „valoare” echivalentă ar însemna să se raporteze prețul ca rezultat.

2.4. Impasul din literatura de specialitate

Dificultatea de a trece de la outputs la efecte este recunoscută și în cercetarea academică. Jim Macnamara a publicat în 2015, în Journal of Communication Management, articolul „Breaking the measurement and evaluation deadlock: a new approach and model” [8]. Potrivit rezumatului, autorul explorează cauzele impasului din măsurarea și evaluarea comunicării și propune o abordare și un model alternativ, pe baza unei analize critice a literaturii de specialitate [8].

Studiul de față a citit doar rezumatul și nu preia modelul propus. Reține doar constatarea că impasul există, deci că trecerea de la cadre la practica măsurării nu este automată. Metoda din secțiunea 3 este o încercare de aplicare, la scara unei campanii de articole de presă.

2.5. Contextul încrederii în știri

Măsurarea efectelor unei campanii de presă depinde de felul în care publicul privește presa. Rezumatul executiv al raportului Digital News Report 2025, publicat de Reuters Institute for the Study of Journalism de la Universitatea Oxford, arată că, pe ansamblul piețelor analizate, încrederea în știri este stabilă, la 40% [9]. Raportul se bazează pe date din 48 de piețe [9]. Pentru România, pagina de țară a raportului indică un nivel al încrederii generale în știri de 26%, cu locul 44 (la egalitate) din 48 [10].

Concluzia este de metodă: într-o piață cu încredere scăzută, faptul că un articol a apărut nu garantează că a fost crezut, deci un raport care se oprește la numărul de apariții presupune tacit tocmai ce ar trebui măsurat.

2.6. Două repere tehnice: linkurile plătite și parametrii de campanie

Documentația Google pentru calificarea linkurilor externe cere ca linkurile care sunt reclame sau plasări plătite să fie marcate cu valoarea „sponsored” a atributului rel [11]. Potrivit ekopress.ro, linkurile din articolele publicate prin platformă sunt marcate cu acest atribut [4]. Pentru măsurare, consecința este că linkurile din articolele sponsorizate nu se tratează ca instrument de poziționare în căutare, iar efectul lor se evaluează prin traficul și acțiunile pe care le generează.

Pentru acest trafic, pagina de ajutor Google Analytics despre adresele URL personalizate de campanie descrie parametrii UTM: utm_source identifică sursa care trimite vizitatori, utm_medium identifică mediul de marketing, utm_campaign identifică promoția sau campania, iar utm_content diferențiază materialele între ele [12]. Potrivit aceleiași pagini, valorile acestor parametri apar în raportul de achiziție a traficului [12].

3. Metoda EKO pas cu pas

Etapele de mai jos descriu metoda în forma descrisă de autor, pe baza practicii proprii [2]. Ordinea urmează cadrul AMEC [7]: etapele 3.1 și 3.2 se parcurg înaintea campaniei, etapele 3.3-3.6 corespund nivelurilor de măsurare, iar etapele 3.7-3.9 privesc regulile de calcul și raportarea.

3.1. Obiective SMART legate de organizație

În metoda descrisă de autor, măsurarea începe înaintea primului articol, cu obiective scrise. Obiectivele urmează convenția SMART, folosită curent în planificare: specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp. Condiția suplimentară, preluată din primul principiu de la Barcelona [5] și din cadrul AMEC [7], este ca obiectivul campaniei să derive dintr-un obiectiv al organizației.

Se scriu, pentru fiecare campanie, trei niveluri de obiective:

• obiectivul organizației, de exemplu creșterea numărului de cereri de ofertă dintr-un segment sau intrarea pe o piață regională;
• obiectivul de comunicare, de exemplu creșterea gradului de cunoaștere a companiei în segmentul vizat;
• obiectivul de difuzare, de exemplu publicarea unui număr stabilit de articole în publicații citite de acel segment, într-un interval stabilit.

Exemplele ilustrează forma, nu ținte reale; valorile se stabilesc cu clientul, pe baza datelor din etapa 3.2. Un obiectiv care nu poate fi legat de unul al organizației se raportează ca obiectiv de vizibilitate, fără a-i atribui efecte comerciale.

3.2. Date de referință

Fără o măsurătoare înaintea campaniei, nicio schimbare nu poate fi constatată după ea. Înainte de publicare se notează, cu data colectării:

• traficul site-ului clientului pe ultimele luni, pe surse, din instrumentul de analiză folosit de client;
• numărul de cereri de ofertă, de apeluri sau de înscrieri primite lunar, din evidența clientului;
• volumul căutărilor după numele companiei, acolo unde instrumentul de căutare al clientului îl furnizează;
• aparițiile anterioare ale companiei în presă, separate pe articole plătite și apariții editoriale;
• dacă bugetul permite, răspunsurile unui eșantion din publicul vizat la câteva întrebări despre cunoașterea și percepția companiei.

Perioada de referință trebuie să fie comparabilă cu cea a campaniei, iar sezonalitatea afacerii se notează explicit.

3.3. Outputs: ce s-a publicat și unde

Primul nivel de măsurare corespunde raportului descris pe ekogroup.ro [3]. Pentru fiecare articol se înregistrează titlul, publicația, data, linkul, regimul (articol sponsorizat sau apariție editorială) și starea etichetei.

Metoda adaugă trei câmpuri. Primul este potrivirea publicației cu publicul vizat, notată pe o scală simplă și justificată în una sau două propoziții. Al doilea este prezența mesajului-cheie: dacă articolul conține teza sau informația pe care campania urmărea să o transmită. Al treilea este regimul de publicare: tipul de articol (de exemplu articol standard sau varianta scurtă „mini” descrisă pe ekopress.ro [4]) și eticheta de publicitate așa cum apare efectiv pe pagina publicată, verificată la fiecare articol, nu presupusă. Fiecare variantă se înregistrează separat, pentru că publicul le poate percepe diferit.

Aparițiile editoriale obținute fără plată se înregistrează într-o categorie distinctă, conform principiului al șaselea, care cere includerea tuturor canalelor relevante [5], și nu se adună cu articolele sponsorizate într-un singur total.

3.4. Outtakes: reacțiile imediate ale cititorilor

Al doilea nivel urmărește ce au făcut cititorii imediat după contactul cu articolul. În cazul presei online, principala sursă este traficul trimis de articole către site-ul clientului, identificat prin parametrii UTM (etapa 3.8). Se înregistrează, pentru fiecare articol:

• vizitele sosite din articol;
• timpul petrecut pe site și paginile vizitate după sosire;
• acțiunile imediate, de tipul descărcării unui document sau al abonării la un buletin informativ.

Metoda nu estimează numărul de cititori ai articolului prin audiența generală a publicației, pentru că o audiență mare nu garantează că un articol anume a fost citit.

3.5. Outcomes: efectele în publicul vizat

Al treilea nivel corespunde definiției AMEC a outcomes, adică efectul comunicării asupra publicului-țintă [7]. Pentru o campanie de presă, efectele relevante sunt de trei tipuri: cunoașterea companiei, percepția asupra ei și comportamentele ulterioare care nu se produc imediat.

Metoda propune două surse de date: un sondaj scurt, cu aceleași întrebări înainte și după campanie, și întrebarea de atribuire din formularul de contact sau din discuția comercială („Unde ați aflat de noi?”), cu o variantă de răspuns pentru presa online. Principiul al patrulea cere combinarea analizei calitative cu cea cantitative [5], de aceea răspunsurile deschise se păstrează și se citesc, nu doar se numără.

3.6. Impact: contribuția la obiectivele organizației

Ultimul nivel compară evoluția indicatorilor de afaceri ai clientului cu datele de referință din etapa 3.2. Potrivit cadrului AMEC, aici se evaluează impactul asupra obiectivelor organizației [7]. În practică, se urmăresc numărul de cereri de ofertă, contractele încheiate și vânzările din segmentul vizat, în perioada campaniei și după aceasta.

Metoda folosește aici termenul „contribuție”, nu „cauză”, iar raportul indică, pentru fiecare variație, ce alți factori ar fi putut-o produce (alte acțiuni ale clientului, piața, sezonalitatea). Al doilea principiu de la Barcelona vorbește, de altfel, despre impact „potențial” [5].

3.7. Renunțarea la AVE

Metoda nu calculează echivalentul valorii publicitare și nu îl include în raport, conform principiului al cincilea [5] și poziției AMEC [6]. Pentru articolele sponsorizate, costul campaniei se raportează ca atare, ca intrare, nu ca rezultat.

În locul AVE, metoda folosește indicatori care raportează costul la un efect observat: costul pe vizită din articole sau costul pe cerere de ofertă atribuită presei. Unde datele din etapele 3.4-3.6 lipsesc, raportul spune explicit că efectul nu a fost măsurat, în loc să îl înlocuiască printr-o estimare.

3.8. Parametrii UTM

Fiecare link din articolele campaniei către site-ul clientului primește parametri UTM, după convenția descrisă în documentația Google Analytics [12]. Metoda folosește o schemă fixă, scrisă înainte de publicare:

• utm_source: domeniul publicației în care apare articolul;
• utm_medium: o valoare comună pentru toate articolele de presă, distinctă de cea folosită pentru reclame sau buletine informative;
• utm_campaign: numele campaniei, același pe toate articolele;
• utm_content: un identificator al articolului, pentru cazul în care aceeași publicație găzduiește mai multe texte.

Valorile se scriu cu litere mici și fără diacritice, pentru că o diferență de grafie produce, în raport, două surse separate.

Parametrii UTM nu modifică atributul rel al linkului, care rămâne „sponsored” [11][4]. Atributul informează motoarele de căutare despre natura plătită a linkului, iar parametrii permit clientului să numere vizitele trimise de link.

3.9. Raportul

Raportul final al campaniei urmează cele patru niveluri și are, în metoda descrisă de autor, șase părți:

• obiectivele scrise la începutul campaniei, cu datele de referință;
• outputs: lista articolelor, cu publicația, data, linkul, regimul, eticheta și potrivirea cu publicul;
• outtakes: traficul și acțiunile imediate, pe articol și pe publicație;
• outcomes: rezultatele sondajului și ale întrebării de atribuire, acolo unde există;
• impact: evoluția indicatorilor de afaceri față de referință, cu factorii alternativi menționați;
• concluzii pentru campania următoare: ce publicații au trimis vizitatori relevanți, ce subiecte au produs reacții și ce date au lipsit.

Ultima parte răspunde celui de-al șaptelea principiu de la Barcelona, care leagă măsurarea de învățare [5].

4. Indicatori recomandați și măsurare

Foto: RDNE Stock project / Pexels

Indicatorii de mai jos sunt propuși ca protocol, nu ca rezultate, și nu au ținte numerice, pentru că studiul nu are date care să le justifice. Fiecare se calculează separat pentru articolele sponsorizate etichetate, pentru variantele neetichetate și pentru aparițiile editoriale.

4.1. Acoperirea relevantă (outputs)

• Ce măsoară: proporția articolelor publicate în publicații notate ca potrivite pentru publicul vizat și proporția articolelor care conțin mesajul-cheie al campaniei.
• Metoda de măsurare: arhiva campaniei din etapa 3.3, cu nota de potrivire justificată și cu o a doua citire a fiecărui articol de către o altă persoană, care verifică prezența mesajului-cheie.
• Limite: nota de potrivire este o apreciere, nu o măsurătoare de audiență. Indicatorul spune ce s-a publicat, nu ce s-a citit.

4.2. Trafic și reacții imediate (outtakes)

• Ce măsoară: vizitele trimise de fiecare articol către site-ul clientului, timpul petrecut pe site și acțiunile imediate.
• Metoda de măsurare: raportul de achiziție a traficului din instrumentul de analiză al clientului, filtrat după valorile UTM ale campaniei [12].
• Limite: nu toți cititorii dau clic; o persoană care citește articolul și caută ulterior compania după nume nu apare în această categorie. Blocarea cookie-urilor și refuzul consimțământului reduc numărul vizitelor înregistrate. Indicatorul depinde de accesul la datele clientului.

4.3. Cunoaștere și percepție (outcomes)

• Ce măsoară: schimbarea gradului de cunoaștere a companiei și a percepției asupra ei în publicul vizat, între perioada de referință și finalul campaniei.
• Metoda de măsurare: sondaj cu aceleași întrebări, aplicat înainte și după campanie, pe același tip de eșantion; ideal, un grup de comparație care nu a fost expus articolelor.
• Limite: sondajul este costisitor, iar un eșantion format din abonați sau clienți existenți este autoselectat. Fără grup de comparație, schimbarea nu poate fi separată de alți factori.

4.4. Cereri atribuite presei (outcomes și impact)

• Ce măsoară: numărul cererilor de ofertă, apelurilor sau înscrierilor la care solicitantul indică presa online ca sursă.
• Metoda de măsurare: întrebarea de atribuire din formular sau din discuția comercială, înregistrată de client, cu păstrarea răspunsurilor deschise.
• Limite: atribuirea declarată depinde de memoria respondentului și subestimează, de regulă, contactele multiple cu compania. Indicatorul cere disciplina echipei comerciale a clientului.

4.5. Contribuția la indicatorii de afaceri (impact)

• Ce măsoară: variația cererilor, contractelor sau vânzărilor din segmentul vizat, față de datele de referință.
• Metoda de măsurare: comparația dintre perioada campaniei, perioada de referință și aceeași perioadă din anul anterior, cu enumerarea celorlalte acțiuni de marketing desfășurate simultan.
• Limite: indicatorul nu demonstrează cauzalitate. O campanie de presă scurtă, desfășurată în paralel cu alte acțiuni, are rareori un efect separabil statistic.

4.6. Costul pe efect observat (în locul AVE)

• Ce măsoară: costul campaniei raportat la vizitele din articole și, acolo unde există date, la cererile atribuite presei.
• Metoda de măsurare: costul total al campaniei, împărțit la valorile indicatorilor 4.2 și 4.4.
• Limite: indicatorul ignoră efectele nemăsurate, deci subestimează contribuția campaniei atunci când cititorii ajung la companie pe alte căi. Nu se compară între campanii cu obiective diferite.

4.7. Integritatea datelor de măsurare

• Ce măsoară: proporția linkurilor cu parametri UTM corecți, a articolelor sponsorizate cu etichetă vizibilă și a linkurilor active la verificarea periodică.
• Metoda de măsurare: verificarea fiecărei pagini publicate după o listă scrisă dinainte, cu data verificării.
• Limite: indicatorul măsoară calitatea procesului, nu efectul campaniei.

5. Limitele studiului

Lipsa datelor de client. Studiul descrie o metodă și nu demonstrează un efect. Nu conține date măsurate pentru o campanie reală, deci nu poate susține că metoda crește vizibilitatea, încrederea sau vânzările unui client.

Natura surselor de referință. Principiile de la Barcelona [5], cadrul integrat [7] și pagina despre AVE [6] sunt produse de o asociație profesională a industriei măsurării comunicării, nu de o autoritate de reglementare. Ele exprimă un consens profesional, nu o obligație. Declarațiile din pagina despre AVE aparțin unor organizații care susțin campania AMEC. Studiul a folosit versiunea 3.0 a principiilor și nu a citit o eventuală versiune ulterioară.

Sursa academică. Din articolul lui Macnamara [8] a fost citit doar rezumatul; modelul propus de autor nu este preluat. Un ghid clasic al Institute for Public Relations privind măsurarea eficienței programelor de PR nu a putut fi consultat în original și nu este citat.

Datele despre încredere. Cifrele Reuters Institute [9][10] descriu încrederea în știri în general, nu încrederea în articolele sponsorizate sau în aparițiile unei companii anume.

Sursele tehnice. Documentația Google [11][12] descrie cerințele unui motor de căutare și ale unui instrument de analiză, nu reglementarea publicității; configurarea concretă depinde de instrumentele fiecărui client.

Datele autodeclarate. Informațiile despre EKO GROUP și EkoPress.ro provin de pe site-urile companiei și de la autor și nu au fost auditate independent [2][3][4]. Descrierea metodei reflectă practica autorului [2], iar extinderea raportului dincolo de lista de linkuri este propusă de studiu, nu descrisă ca serviciu existent.

6. Declarație de interese

Autorul acestui studiu, Eduard Petrescu, este fondatorul EKO GROUP. Potrivit ekogroup.ro și ekopress.ro, compania oferă servicii de articole de presă și operează o platformă de articole sponsorizate [3][4], deci activitatea ei se încadrează direct în tipul de campanie a cărui măsurare este analizată în acest studiu. Autorul are, prin urmare, un interes comercial direct în felul în care sunt evaluate astfel de campanii. Studiul a fost redactat ca descriere de metodă, cu surse externe citate, cu informațiile despre companie atribuite explicit site-urilor ei și cu limitele declarate, iar indicatorii au fost propuși fără ținte și fără rezultate, pentru ca cititorul să poată evalua metoda independent de serviciile companiei. Studiul este autopublicat și nu a trecut printr-o evaluare academică independentă.

Note

[1] Yin, R. K., Case Study Research and Applications: Design and Methods, ed. a 6-a, SAGE Publications, 2017. Pagina editurii, accesat la 30.10.2026.

[2] Poziția autorului, formulată pe baza practicii proprii, inclusiv descrierea metodei din secțiunea 3 și anul începerii activității; nu este o sursă independentă. EKO GROUP, accesat la 30.10.2026. Profilul autorului: Eduard Petrescu pe comunitatea-expertilor.ro, accesat la 30.10.2026.

[3] EKO GROUP, pagina serviciului de articole de presă, ekogroup.ro/presa, accesat la 30.10.2026. Informație autodeclarată de companie.

[4] EkoPress.ro, paginile „Despre”, „Cum funcționează” și „Presă”, accesate la 30.10.2026. Informații autodeclarate de companie.

[5] AMEC (International Association for the Measurement and Evaluation of Communication), Barcelona Principles 3.0, iulie 2020, pagina de prezentare și pagina cu textul principiilor și traducerile, accesate la 30.10.2026. Formulările din secțiunea 2.1 sunt traduceri ale autorului.

[6] AMEC, „Say No To AVEs”, pagină fără dată de publicare, accesat la 30.10.2026. Declarațiile citate aparțin organizațiilor care susțin campania.

[7] AMEC, Integrated Evaluation Framework, pagină fără dată de publicare, accesat la 30.10.2026.

[8] Macnamara, J., „Breaking the measurement and evaluation deadlock: a new approach and model”, Journal of Communication Management, 19(4), 2015, pp. 371-387, DOI 10.1108/JCOM-04-2014-0020, link DOI; pagina editorului blochează accesul automat, copie arhivată în Wayback Machine; înregistrarea Crossref, accesate la 30.10.2026. A fost folosit doar rezumatul.

[9] Reuters Institute for the Study of Journalism, Digital News Report 2025, iunie 2025, rezumatul executiv, accesat la 30.10.2026.

[10] Reuters Institute for the Study of Journalism, Digital News Report 2025, pagina de țară România, accesat la 30.10.2026.

[11] Google Search Central, „Qualify your outbound links to Google”, documentație, accesat la 30.10.2026.

[12] Google Analytics Help, „URL builders: Collect campaign data with custom URLs”, accesat la 30.10.2026.

Bibliografie

AMEC (2020). Barcelona Principles 3.0. International Association for the Measurement and Evaluation of Communication.

AMEC (f.a.). Integrated Evaluation Framework. International Association for the Measurement and Evaluation of Communication.

AMEC (f.a.). Say No To AVEs. International Association for the Measurement and Evaluation of Communication.

Google (f.a.). Qualify your outbound links to Google. Google Search Central.

Google (f.a.). URL builders: Collect campaign data with custom URLs. Google Analytics Help.

Macnamara, J. (2015). Breaking the measurement and evaluation deadlock: a new approach and model. Journal of Communication Management, 19(4), 371-387. https://doi.org/10.1108/JCOM-04-2014-0020

Reuters Institute for the Study of Journalism (2025). Digital News Report 2025. University of Oxford.

Yin, R. K. (2017). Case Study Research and Applications: Design and Methods (ed. a 6-a). SAGE Publications.