Rezumat
Studiul descrie metoda prin care se construiește și se evaluează un „coridor vizual” în publicitatea stradală: o serie de steaguri direcționale montate pe stâlpii de iluminat de-a lungul unui traseu, completată de o suprafață mare de fațadă care funcționează ca punct-ancoră. Întrebarea de la care pornește este cum poate repetiția pe traseu să susțină memorarea unui mesaj în spațiul urban, în limitele legale și ale siguranței rutiere, și cum se poate măsura acest efect. Contextul internațional oferă un mecanism psihologic studiat de mult timp, efectul expunerii repetate, date de industrie despre activarea online după expunerea la publicitate exterioară și o literatură despre distragerea șoferilor. Literatura nu oferă însă cifre peer-reviewed despre steagurile pe stâlpi. Metoda are nouă etape, de la diagnostic la neutralizare. Studiul nu raportează rezultate de client și propune un protocol de măsurare cu zone de control, cu limitele lui.
1. Întrebarea de cercetare și unitatea de analiză
În tradiția metodologică a studiului de caz formulată de Robert K. Yin, un studiu pornește de la o întrebare de tip „cum” sau „de ce” și își delimitează clar unitatea de analiză [4]. Întrebarea acestui studiu este următoarea: cum construiește repetiția unui mesaj de-a lungul unui traseu urban, prin steaguri pe stâlpii de iluminat și printr-o suprafață mare de fațadă, memorarea acelui mesaj de către persoanele care circulă pe traseu, cu respectarea cadrului legal și a cerințelor de siguranță rutieră, și cum se poate măsura acest efect?
Întrebarea are trei componente: una psihologică (efectul expunerii repetate), una normativă (ce permit legea și regulile de siguranță rutieră) și una metodologică (ce se poate măsura când expunerea nu lasă urme digitale).
Unitatea de analiză este metoda de lucru, nu un client anume. Studiul este un studiu de metodă: descrie procedura aplicată de autor prin EKO GROUP pentru campaniile de publicitate stradală, o raportează la literatura și la reglementările relevante și propune indicatori de evaluare. Nu conține date de client, rezultate măsurate, estimări de rentabilitate sau prețuri. Verificarea surselor a fost făcută la 17 octombrie 2026.
Contextul organizațional este cel declarat public de companie. Potrivit paginii EKO GROUP dedicate steagurilor direcționale, formatul folosit este de 800 × 2000 mm, iar o locație cuprinde între 10 și 50 de bucăți [1]. Potrivit site-ului publicitateooh.ro, care se prezintă ca parte din EKO GROUP, acoperirea include cele 6 sectoare ale Bucureștiului și principalele localități din Ilfov, iar montajul se face cu avize de la Primăria Municipiului București [2]. Pentru suprafața de fațadă, pagina EKO GROUP dedicată mesh-ului de fațadă descrie o suprafață de 142,6 m², cu dimensiunile 12,4 × 11,5 m, amplasată pe Calea 13 Septembrie nr. 130, în Sectorul 5 [3]. Toate aceste date sunt afirmații ale companiei și nu au fost verificate independent în cadrul studiului.
2. Contextul internațional
2.1. Mecanismul: expunerea repetată
Punctul de plecare teoretic al oricărei discuții despre repetiție este lucrarea lui Robert B. Zajonc din 1968, „Attitudinal effects of mere exposure”, care a formulat ipoteza că simpla expunere repetată la un stimul crește preferința pentru acel stimul [5]. Lucrarea este citată aici ca referință clasică, fără a-i atribui valori numerice.
Literatura ulterioară a fost sintetizată de Robert F. Bornstein într-o meta-analiză publicată în 1989 în Psychological Bulletin, care a acoperit cercetările din perioada 1968-1987. Potrivit rezumatelor disponibile, meta-analiza a reunit 208 experimente și a raportat un efect robust al expunerii repetate asupra atitudinii față de stimul [6]. Studiul de față nu a consultat textul integral, motiv pentru care nu redă mărimea efectului și nici nuanțele privind forma curbei de răspuns, discutate în literatura ulterioară.
Pentru publicitatea stradală, consecința este că un mesaj întâlnit de mai multe ori, în aceeași formă, are șanse mai mari să devină familiar. Limita este că experimentele de laborator nu reproduc un traseu urban, unde atenția este împărțită între trafic, pietoni și semnalizare. Transferul de la laborator la stradă rămâne o ipoteză de lucru.
2.2. Ce spune cercetarea despre publicitatea exterioară
Cercetarea academică despre publicitatea exterioară s-a concentrat pe panourile mari. Trei direcții sunt relevante, deși studiul de față nu a avut acces la textele lor și nu le atribuie constatări: legătura dintre creativitate, atenție și memorarea mărcilor, abordată de Wilson, Baack și Till (2015) [8]; raportul dintre amplasament și punctele de vânzare, din perspectiva percepției selective, la Taylor, Franke și Bang (2006) [9]; răspunsul vânzărilor la publicitatea exterioară, la Bhargava și Donthu (1999) [10]. Ele sunt menționate ca direcții de lectură, nu ca sprijin pentru vreo afirmație cantitativă.
2.3. Date de industrie despre activarea online
Asociația americană a publicității exterioare, OAAA, a publicat în 2022, împreună cu firma de măsurare Comscore, un material care raportează că 41% dintre respondenții din Statele Unite au căutat online informații în cele 6 luni de după ce au văzut o reclamă exterioară [7]. Același material atribuie publicității exterioare 22% din acțiunile de căutare declarate, în condițiile în care aceasta reprezenta 4,1% din cheltuiala media analizată [7]. Eșantionul a cuprins 1.580 de rezidenți ai Statelor Unite cu vârste între 16 și 64 de ani, iar sondajul a fost realizat în martie 2022 [7].
Cifrele vin cu trei rezerve: sursa este o asociație a industriei, datele sunt declarative, iar ele privesc publicitatea exterioară în ansamblu, pe piața americană, nu steagurile pe stâlpi din România. Valoarea lor este de direcție: susțin ideea că expunerea fizică poate continua în mediul digital, ceea ce justifică indicatorii de activare online din secțiunea 4.
2.4. Siguranța rutieră: o literatură despre distragere
Orice mesaj de lângă drum concurează pentru atenția șoferului. Literatura despre distragere este mai bogată decât cea despre eficiența formatelor mici, dar privește mai ales panourile mari și ecranele digitale.
Un studiu pe simulator realizat de Transport Research Laboratory din Marea Britanie, înregistrat în baza de date TRID, a implicat 48 de participanți și a constatat că reclamele video au produs o deteriorare semnificativ mai mare a performanței de conducere decât cele statice [11]. O sinteză a literaturii realizată în 2018 de Vlakveld și Helman în cadrul proiectului ADVERTS al Conferinței Directorilor Europeni ai Drumurilor (CEDR) revizuiește cercetările despre distragerea produsă de publicitatea stradală, în special cea digitală, statică și video [12]. Concluziile ei, din capitolul final, nu au fost citite și nu sunt redate. Un proiect american condus de Gan și Sisiopiku, încheiat în 2014, pornea de la premisa că astfel de afișaje pot abate atenția șoferilor [13]; pagina consultată nu prezintă rezultatele.
Pentru metoda de față, concluzia este limitată, dar clară. Formatul static, fără lumină intermitentă și fără imagine în mișcare, este preferabil din perspectiva siguranței, iar mesajul trebuie conceput pentru o privire scurtă, nu pentru lectură.
2.5. Măsurarea audienței în publicitatea exterioară
Sistemele mature de măsurare a audienței pentru publicitatea exterioară disting între oportunitatea de a vedea un mesaj și probabilitatea de a-l vedea efectiv. Sistemul britanic Route, realizat de Ipsos, combină un sondaj de deplasări, date independente de numărare a traficului pentru calibrare și o ajustare de vizibilitate, care ține cont de probabilitatea de a vedea, nu doar de trecerea pe lângă suport [14]. Pagina consultată nu publică formula ajustării.
Numărul de persoane care trec pe o stradă nu este, deci, numărul celor care văd un mesaj, și cu atât mai puțin al celor care și-l amintesc. Studiul nu a identificat în România un sistem echivalent aplicat steagurilor pe stâlpi.
2.6. Lacuna principală
Studiul nu a identificat literatură peer-reviewed cu cifre despre efectul steagurilor pe stâlpi asupra memorării și nici studii despre combinația dintre un format mic repetat și o suprafață mare de fațadă. Metoda din secțiunea 3 se sprijină pe mecanisme generale și pe practica autorului, nu pe dovezi directe; de aceea secțiunea 4 propune un protocol de măsurare, nu o estimare de efect.
3. Metoda EKO pas cu pas
Steaguri direcționale cu mesajul propriu al publicitateooh.ro, parte din EKO GROUP. Numerele de înmatriculare și fețele au fost estompate. Foto: arhiva EKO GROUP
Metoda reflectă practica autorului în campaniile stradale derulate prin EKO GROUP [16] și este o procedură, nu o garanție de rezultat.
3.1. Diagnosticul și obiectivul
Prima etapă clarifică publicul vizat (rezidenți, navetiști, vizitatorii unui punct de vânzare sau ai unui eveniment), obiectivul (notorietate, orientare spre o locație, anunțarea unei deschideri) și orizontul de timp. În practica autorului, obiectivul determină restul deciziilor: o campanie de orientare cere steaguri pe drumul spre locație, una de notorietate cere o arteră cu trafic constant și un mesaj de marcă. Rezultatul etapei este o fișă de pornire cu valorile inițiale ale indicatorilor din secțiunea 4.
3.2. Alegerea traseului și a arterei
A doua etapă alege traseul. Criteriile recomandate de metodă sunt:
- potrivirea dintre traseu și publicul vizat;
- legătura cu punctul de interes al clientului, astfel încât coridorul să conducă spre el;
- viteza traficului: o arteră cu circulație lentă sau cu semafoare oferă mai mult timp de privire decât un drum rapid;
- disponibilitatea stâlpilor de iluminat pe care montajul poate fi avizat;
- absența intersecțiilor complexe și a zonelor cu semnalizare rutieră densă.
Traseul se descrie printr-o hartă cu poziția fiecărui stâlp propus, care devine documentul de lucru pentru avizare, montaj și verificare.
3.3. Densitatea și ritmul repetiției
Steaguri direcționale cu mesajul propriu al publicitateooh.ro, parte din EKO GROUP. Numerele de înmatriculare și fețele au fost estompate. Foto: arhiva EKO GROUP
A treia etapă stabilește câte steaguri se montează și la ce distanță. Potrivit EKO GROUP, o locație cuprinde între 10 și 50 de bucăți [1]. Logica metodei este ca persoana care parcurge traseul să întâlnească mesajul de mai multe ori într-un interval scurt, astfel încât expunerile să se adune într-o experiență continuă, nu să rămână episoade izolate.
Densitatea este limitată de stâlpii disponibili și avizați, de regulile legale privind numărul de steaguri pe stâlp (etapa 3.5) și de riscul de saturație vizuală. Metoda nu presupune că mai multe steaguri înseamnă automat mai multă memorare: literatura rezumată nu oferă un prag de repetiție pentru acest format, iar studiul nu propune unul.
3.4. Creația lizibilă la viteză și distanță
Un steag pe stâlp este văzut de jos, din mers, pentru o fracțiune de secundă, adesea din unghi. Regulile de creație derivă din aceste condiții:
- Mesaj scurt. Numele mărcii și o singură idee, nu o frază.
- Contrast puternic. Culori bine separate, lizibile ziua și la lumina iluminatului public.
- Un singur apel la acțiune. O direcție, o adresă scurtă de site sau un nume de căutat.
- Consecvența. Același mesaj, în aceeași formă, pe toate steagurile coridorului.
- Distanța față de semnalizarea rutieră. Fără forme sau culori care ar putea fi confundate cu indicatoarele.
Formatul vertical de 800 × 2000 mm [1] favorizează logoul sus și mesajul pe rânduri scurte. Un mesaj care nu poate fi înțeles dintr-o privire nu este potrivit pentru acest format.
3.5. Legalitatea și avizele ca parte a metodei
A cincea etapă tratează legalitatea nu ca formalitate administrativă, ci ca parte a designului campaniei. Cadrul de bază este Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată în 2018, în forma consolidată afișată pe portalul legislativ la data consultării [15]. Prevederile de mai jos sunt cele citite efectiv în cadrul studiului.
Legea definește avizul drept „act tehnic cu caracter obligatoriu, emis de structura de specialitate a administrației publice locale” [15]. Tot ea definește steagul publicitar ca piesă de stofă, pânză sau material plastic atașată la un suport de tip lance, catarg sau stâlp, iar mesh-ul ca suport pentru mesajul publicitar „confecționat din material sintetic perforat” [15].
În privința stâlpilor, textul conține două prevederi care trebuie citite împreună. Art. 15 alin. (1) lit. n) enumeră, printre amplasamentele interzise, stâlpii de iluminat public și alte tipuri de stâlpi din localități. Art. 22 alin. (2) prevede că „este permisă amplasarea de mijloace publicitare pe stâlpii de iluminat”, „numai cu avizul autorității administrației publice locale” și cu „avizul deținătorului/proprietarului sau administratorului stâlpului” [15]. Art. 22 alin. (1) interzice amplasarea pe stâlpii special destinați susținerii semafoarelor și pe stâlpii de telecomunicații din lemn [15]. Raportul exact dintre art. 15 și art. 22 este o chestiune de interpretare juridică pe care studiul nu o tranșează. Pentru metodă, avizele cerute de lege sunt, în orice caz, o condiție necesară: montajul pe stâlpi se face numai după obținerea lor.
Pentru steagurile publicitare, art. 37 stabilește reguli concrete: montaj „la înălțimea minimă de 2,50 m de la cota terenului amenajat”, astfel încât steagul să nu împiedice „vizibilitatea circulației rutiere”; „maximum două steaguri” pe un catarg sau stâlp; o durată de menținere de „maximum 90 de zile calendaristice”, prelungibilă o singură dată; o suprafață a fiecărui steag mai mică sau egală cu 2,50 m², cu o bază care nu depășește 0,80 m [15]. Formatul declarat de companie, de 800 × 2000 mm, are o suprafață de 1,6 m² și o lățime de 0,80 m, deci se încadrează, la nivel dimensional, în limitele citite. Încadrarea efectivă depinde însă și de celelalte condiții și de regulamentul local de publicitate, neanalizat aici.
Metoda transformă aceste reguli în pași: verificarea fiecărei poziții de pe hartă față de interdicții, obținerea avizelor, montajul numai pe pozițiile avizate și păstrarea documentelor. Potrivit publicitateooh.ro, montajul se face cu avize de la Primăria Municipiului București [2]; afirmația aparține companiei.
3.6. Siguranța rutieră
A șasea etapă aplică criteriile de siguranță, care se suprapun parțial cu cele legale. Art. 15 alin. (4) din Legea nr. 185/2013 interzice mijloacele de publicitate care, prin formă, conținut, dimensiuni sau combinații de culori, pot fi confundate cu semnalele rutiere ori împiedică vizibilitatea indicatoarelor [15]. Metoda adaugă câteva reguli de prudență derivate din literatura despre distragere [11] [12]:
- formate statice, fără elemente luminoase intermitente;
- nicio poziție care acoperă, chiar parțial, un indicator, un semafor sau o trecere de pietoni;
- evitarea zonelor în care șoferul ia decizii rapide;
- prinderi verificate, rezistente la vânt;
- verificarea traseului din perspectiva șoferului înainte de montaj.
3.7. Mesh-ul de fațadă ca punct-ancoră
Dacă steagurile produc repetiția, mesh-ul de fațadă produce un reper: o imagine mare, vizibilă de la distanță, în care persoana care a întâlnit steagurile regăsește același mesaj, la altă scară.
Legea nr. 185/2013 permite mesh-urile în anumite situații enumerate la art. 38, inclusiv pe clădirile aflate în lucrări de consolidare sau restaurare și pe calcane, iar pe fațadele clădirilor de locuit, comerciale sau de birouri numai cu acordul proprietarilor [15]. Art. 4 cere, pentru mijloacele de publicitate amplasate pe fațadele clădirilor, emiterea autorizației de construire, respectiv de desființare [15].
Suprafața descrisă de companie are 142,6 m², cu dimensiunile 12,4 × 11,5 m, pe Calea 13 Septembrie nr. 130, în Sectorul 5 [3]. Condiția metodei este ca mesajul de pe mesh să fie coerent cu cel de pe steaguri și ca suprafața să se afle pe traseu sau în apropierea lui; altfel este o campanie separată, nu un coridor.
3.8. Puntea spre digital
Datele OAAA sugerează că expunerea exterioară poate fi urmată de căutări online [7]. Metoda pregătește această continuare:
- un nume de marcă ușor de căutat, identic pe steaguri și pe mesh;
- o adresă web scurtă, dedicată campaniei, cu o pagină care reia mesajul din stradă;
- un cod sau un cuvânt-cheie de campanie, acolo unde obiectivul este comercial;
- un număr de telefon sau o extensie dedicată.
Aceste elemente sunt condiția măsurării: fără un semnal propriu campaniei, efectul din stradă nu poate fi separat de restul activității de marketing.
3.9. Calendarul, montajul și neutralizarea
Calendarul include avizele, producția, montajul, expunerea, demontarea și momentele de măsurare. Durata expunerii se raportează la limita legală de 90 de zile cu o singură prelungire [15] și la termenele din avize. Montajul se documentează pe fiecare poziție (data, stâlpul, o fotografie), iar verificările periodice ale traseului permit înlocuirea steagurilor deteriorate. La final, neutralizarea înseamnă demontarea tuturor elementelor și readucerea suporturilor la starea inițială. Neutralizarea face parte din metodă, nu din afara ei: un coridor rămas pe stâlpi după expirarea avizelor poate însemna depășirea termenelor din aviz.
4. Indicatori recomandați și măsurare
Steaguri direcționale cu mesajul propriu al publicitateooh.ro, parte din EKO GROUP. Numerele de înmatriculare și fețele au fost estompate. Foto: arhiva EKO GROUP
Indicatorii de mai jos sunt propuși ca protocol, nu ca rezultate. Fiecare se măsoară la punctul zero, înainte de montaj, și apoi la intervale fixe, cu aceeași procedură.
4.1. Livrarea și conformitatea
Este nivelul de bază:
- numărul de steaguri montate, raportat la numărul planificat și la numărul de poziții avizate;
- proporția pozițiilor montate pentru care există aviz valabil;
- conformitatea fiecărei poziții cu regulile citite (înălțime, număr pe stâlp, vizibilitatea semnalizării);
- starea steagurilor la verificările periodice și timpul de înlocuire;
- respectarea duratei de expunere și finalizarea neutralizării în termen.
Rezultatul se exprimă ca proporții și se documentează cu fotografii datate.
4.2. Memorarea
Memorarea este efectul urmărit și unul dificil de măsurat. Metoda propune sondaje de recunoaștere:
- un eșantion intervievat pe traseu și unul comparabil într-o zonă de control fără steaguri;
- aceleași întrebări în ambele zone: amintire spontană, amintire asistată și recunoaștere pe baza unei imagini a steagului, cu imagini-capcană ale unor mesaje neafișate;
- același set de întrebări la punctul zero și după o perioadă de expunere stabilită dinainte.
Diferența dintre traseu și zona de control, raportată la punctul zero, oferă o estimare a efectului, iar întrebările-capcană arată proporția răspunsurilor pozitive false.
4.3. Activarea digitală
Indicatorii de activare urmăresc continuarea expunerii în mediul online:
- căutările de brand: afișările și clicurile pentru interogările cu numele mărcii în Google Search Console [17], față de o perioadă de referință de aceeași durată;
- traficul direct și traficul pe pagina dedicată campaniei, segmentat geografic unde e posibil;
- utilizarea codurilor sau a adreselor web care există doar pe suporturile din stradă;
- apelurile pe numărul sau extensia dedicată;
- răspunsurile la întrebarea „cum ați aflat de noi?”.
4.4. Designul înainte-după și zonele de control
Protocolul se bazează pe un design înainte-după cu zone de control. Elementele lui sunt:
- o perioadă de referință înainte de montaj, de aceeași durată cu expunerea;
- zone de control alese înainte de campanie, cu profil demografic și de trafic apropiat;
- evitarea altor acțiuni de marketing localizate doar pe traseu în perioada măsurării;
- un jurnal de campanie cu evenimentele care pot influența indicatorii;
- o măsurătoare după demontare, pentru a vedea dacă efectul persistă.
4.5. Ce nu se poate atribui
Protocolul are limite care trebuie spuse înainte de raportare:
- traficul pe traseu nu este audiența mesajului, în lipsa unei ajustări de vizibilitate [14];
- efectul steagurilor nu poate fi separat de cel al mesh-ului decât prin variante de campanie cu și fără una dintre componente;
- fără zonă de control, o creștere a căutărilor de brand nu poate fi atribuită;
- studiul nu propune o metodă de atribuire a vânzărilor la acest format;
- un sondaj declarativ măsoară ce oamenii spun că își amintesc, nu neapărat ce au văzut.
5. Limitele studiului
Studiul are limite care trebuie spuse deschis.
Lipsa datelor de client. Studiul descrie o metodă și nu demonstrează un efect. Nu conține date măsurate pentru o campanie reală, deci nu poate susține că metoda produce o anumită creștere a memorării, a căutărilor sau a vânzărilor.
Lacuna din literatură. Nu a fost identificată literatură peer-reviewed cu cifre despre steagurile pe stâlpi. Mecanismul expunerii repetate provine din cercetări de laborator, iar transferul lui la un traseu urban este o ipoteză. Studiile despre panourile mari și despre distragerea șoferilor nu se pot extrapola direct la un format mai mic.
Natura surselor. Meta-analiza lui Bornstein a fost redată după rezumate. Lucrările lui Wilson, Baack și Till, Taylor, Franke și Bang, Bhargava și Donthu nu au fost consultate. Datele OAAA și Comscore sunt de industrie și declarative. Sursele despre siguranța rutieră au fost consultate prin paginile de înregistrare, nu prin rapoartele complete.
Cadrul juridic. Studiul citează prevederi ale Legii nr. 185/2013 citite pe portalul legislativ, în forma consolidată disponibilă la data consultării, care indică modificări ulterioare republicării; textul acestor modificări nu a fost analizat. Studiul nu analizează regulamentul local de publicitate al Municipiului București, normele specifice drumurilor naționale, jurisprudența și nici raportul exact dintre art. 15 și art. 22 ale legii. Textul nu constituie consultanță juridică.
Datele autodeclarate. Informațiile despre EKO GROUP și publicitateooh.ro provin de pe site-urile companiei și nu au fost auditate independent. Studiul nu folosește cifrele companiei a căror metodologie nu este publicată.
6. Declarație de interese
Autorul acestui studiu, Eduard Petrescu, este fondatorul EKO GROUP, companie care furnizează serviciile de publicitate stradală descrise aici, inclusiv steagurile direcționale prin publicitateooh.ro și mesh-ul de fațadă; din ecosistemul de servicii descris de autor face parte și platforma EkoPress.ro. Autorul are, prin urmare, un interes comercial direct în percepția publică a acestor servicii. Studiul a fost redactat ca descriere de metodă, cu sursele citate, cu nivelul lor de verificare declarat și cu limitele explicite, pentru ca cititorul să poată verifica fiecare afirmație. Studiul este autopublicat și nu a trecut prin evaluare academică.
Fotografiile din text provin din arhiva EKO GROUP și arată steaguri cu mesajul promoțional propriu al companiei. Ele ilustrează formatul și nu documentează rezultatele unei campanii.
Note
[1] Formatul de 800 × 2000 mm și intervalul de 10-50 de bucăți pe locație: EKO GROUP, pagina „Steaguri direcționale”, consultată în octombrie 2026. Informații autodeclarate de companie.
[2] Acoperirea în cele 6 sectoare ale Bucureștiului și în principalele localități din Ilfov și montajul cu avize de la Primăria Municipiului București: publicitateooh.ro, site care se prezintă ca parte din EKO GROUP, consultat în octombrie 2026. Afirmații ale companiei, neverificate independent.
[3] Suprafața, dimensiunile și adresa: EKO GROUP, pagina „Mesh de fațadă”, consultată în octombrie 2026. Informații autodeclarate de companie.
[4] Yin (2018); vezi Bibliografia.
[5] Zajonc (1968), doi:10.1037/h0025848. Referință clasică; textul nu a fost consultat.
[6] Bornstein (1989), doi:10.1037/0033-2909.106.2.265. Constatare preluată din rezumate; textul integral nu a fost consultat.
[7] OAAA și Comscore (2022), infografic, oaaa.org. Sursă de industrie; sondaj declarativ, piața SUA.
[8] Wilson, Baack și Till (2015), doi:10.1080/02650487.2014.996117. Neconsultat; doar direcție.
[9] Taylor, Franke și Bang (2006), doi:10.2753/JOA0091-3367350402. Neconsultat; doar direcție.
[10] Bhargava și Donthu (1999), doi:10.1080/00218499.1999.12466616. Neconsultat; doar direcție.
[11] Chattington et al. (2010), TRL 409, înregistrarea TRID 1150321, consultată în octombrie 2026. Constatare citită în pagina de înregistrare, fără valori numerice.
[12] Vlakveld și Helman (2018), CEDR ADVERTS D1.1a, înregistrarea TRID 1632267, consultată în octombrie 2026. Concluziile nu au fost citite.
[13] Gan și Sisiopiku (2012-2014), înregistrarea TRB RiP 1474336, consultată în octombrie 2026. Pagina descrie proiectul, nu rezultatele.
[14] Ipsos, Route, ipsos.com, consultat în octombrie 2026. Formula ajustării nu este publicată.
[15] Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 15 februarie 2018, forma consolidată afișată pe portalul legislativ legislatie.just.ro, consultată la 17.10.2026; articolele citate: art. 3 lit. b), i), t), art. 4, art. 15 alin. (1) lit. n) și alin. (4), art. 22, art. 37, art. 38. Portalul indică modificări ulterioare republicării, al căror text nu a fost analizat în cadrul studiului.
[16] Poziția autorului, formulată pe baza practicii proprii; nu este o sursă independentă.
[17] Google, „Performance report (Search results)”, Search Console Help, support.google.com, consultat în octombrie 2026.
Bibliografie
Bhargava, M. și Donthu, N. (1999). Sales Response to Outdoor Advertising. Journal of Advertising Research, 39(4).
Bornstein, R. F. (1989). Exposure and affect: Overview and meta-analysis of research, 1968-1987. Psychological Bulletin, 106(2), 265-289.
Chattington, M., Reed, N., Basacik, D., Flint, A. și Parkes, A. (2010). Investigating driver distraction: the effects of video and static advertising: a driving simulator study. Transport Research Laboratory, raportul TRL 409.
Gan, A. și Sisiopiku, V. (2012-2014). Digital Advertising Billboards and Driver Distractions. Proiect de cercetare, TRB RiP 1474336.
Ipsos (f.a.). Out of home audience measurement (Route). Ipsos UK.
Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 15 februarie 2018.
OAAA și Comscore (2022). OOH Drives Online Activations at 5X-6X Above Expected Rate. Out of Home Advertising Association of America.
Taylor, C. R., Franke, G. R. și Bang, H.-K. (2006). Use and Effectiveness of Billboards: Perspectives from Selective-Perception Theory and Retail-Gravity Models. Journal of Advertising, 35(4).
Vlakveld, W. și Helman, S. (2018). The Safety Effects of (digital) Roadside Advertising: an Overview of the Literature. CEDR, ADVERTS D1.1a.
Wilson, R. T., Baack, D. W. și Till, B. D. (2015). Creativity, attention and the memory for brands: an outdoor advertising field study. International Journal of Advertising, 34(2).
Yin, R. K. (2018). Case Study Research and Applications: Design and Methods (ed. a 6-a). SAGE Publications.
Zajonc, R. B. (1968). Attitudinal effects of mere exposure. Journal of Personality and Social Psychology, 9(2, Pt. 2).
