Structura Finantarii si Obiectivele PSN
Planul Strategic National 2023-2027 al Romaniei a fost elaborat in conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115 privind planurile strategice PAC si cu cele noua obiective specifice ale politicii agricole comune, organizate in trei arii de interventie: economic viabila, mediu si clima, si vitalitate rurala.
Cele 14,9 miliarde euro sunt distribuite in doua piloni: Pilonul I (plati directe si masuri de piata) — 9,4 miliarde euro, si Pilonul II (dezvoltare rurala) — 5,5 miliarde euro. Plataile directe reprezinta 63% din buget si sunt, in cea mai mare parte, platite automat per hectar eligibil, cu un grad ridicat de absorbtie (97-99% anual). Problemele structurale apar la Pilonul II, unde masurile necesita proiecte, cereri de finantare si capacitate administrativa.
Performanta la Jumatatea Perioadei
Comisia Europeana a publicat in 2025 raportul de performanta intermediara pentru PSN-urile statelor membre. Romania a atins sau depasit tintele la:
- Suprafata agricola acoperita de scheme eco (interventii pentru mediu si clima): 82% din tinta intermediara.
- Numarul de tineri fermieri sprijiniti prin interventii dedicate: 94% din tinta.
Tintele neatinse, cu risc de rambursare sau penalizare:
- Agricultura ecologica: tinta 2027 — 600.000 ha certificate Bio; stadiu 2025 — aproximativ 310.000 ha (51%).
- Digitalizarea fermelor prin interventii PSN: sub 20% din tinta de ferme care au accesat sprijin pentru agricultura de precizie.
- Masuri agroecologice in zone cu handicap natural (HNZ): rata de cereri eligibile depusa sub 40% din bugetul alocat.
Cauzele Performantei Scazute
Birocratie si complexitate administrativa. Formularul de cerere pentru masura de sprijin investitional (Tipul de interventie DR-09 — modernizarea exploatatiilor agricole) numara, in versiunea actuala, 47 de pagini de documentatie, plus studiu de fezabilitate si acord de mediu. Aceasta complexitate descurajeaza fermierii mici (sub 50 ha), care reprezinta 95% din numarul total de exploatatii.
Capacitate redusa a AFIR. Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) are un deficit cronic de resurse umane: circa 1.200 de functionari pentru gestionarea unui program de 5,5 miliarde euro, comparativ cu APIA (Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura), care are 3.800 de functionari pentru Pilonul I.
Fermele mici si accesul la capital. Ponderea fermelor sub 5 ha este de 74% in Romania, comparativ cu 47% in UE. Aceste ferme nu au capacitate de cofinantare si nu pot accesa credite bancare pentru implementarea proiectelor, in lipsa unor scheme de garantare dedicate.
Recomandari
Simplificarea documentatiei prin adoptarea principiului "once only" — beneficiarul furnizeaza o informatie o singura data, iar AFIR o verifica la sursa. Modelul e-cohesion aplicat in Polonia pentru fonduri structurale a redus volumul documentatiei cu 60%.
Crearea unui fond de pre-finantare pentru fermierii din categoria mica si medie, administrat prin AFIR sau Banca Nationala de Dezvoltare (daca va fi operationala), care sa acopere 30-40% din valoarea proiectului in avans, eliminand bariera de capital.
Concluzie
PSN 2023-2027 este o oportunitate generationala pentru restructurarea agriculturii romanesti. Rata de absorbtie de la jumatatea perioadei indica ca Romania risca sa returneze o parte semnificativa din fonduri din cauza blocajelor administrative, nu a lipsei de proiecte viabile. Reformele institutionale la nivelul AFIR si simplificarea procedurala sunt interventii urgente cu impact direct masurabil.
