Cadrul Regulatory European
Regulamentul (UE) 1315/2013 privind orientarile Uniunii pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport, revizuit substantial prin Regulamentul (UE) 2024/1679, stabileste standarde tehnice obligatorii si termene clare. Reteaua centrala (core network) trebuie finalizata pana in 2030, reteaua extinsa (comprehensive network) pana in 2050, iar noua retea extinsa plus (extended core network) pana in 2040.
Romania traverseaza doua coridoare principale ale retelei centrale: Rhin-Dunare (de la Nadlac la Constanta, incluzand autostrazile A1, A3 si A2) si Orient-Est Mediterana (de la Curtici la Giurgiu si de la Arad la Timisoara). Ambele coridoare includ si componenta feroviara, care beneficiaza de standarde tehnice privind viteza minima (160 km/h pentru calatorii), electrificarea si sistemul ERTMS.
Stadiul Actual al Lucrarilor
Conform datelor CNAIR (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere) actualizate in ianuarie 2026, Romania are in operare circa 1.050 km de autostrada, cu inca aproximativ 340 km in constructie activa. Diferenta fata de tinta TEN-T este de aproximativ 680 km de autostrada care ar trebui sa fie operationali sau cel putin in executie avansata pana la sfarsitul lui 2030.
Pe componenta feroviara, situatia este critica: din cei 4.035 km de cai ferate prevazuti in reteaua TEN-T centrala pe teritoriul Romaniei, doar 310 km sunt electrificati si modernizati la standardul de 160 km/h. Linia Brasov-Predeal, care face parte din coridorul Orient-Est Mediterana, are lucrari de modernizare demarate din 2019 cu finalizare estimata in 2028, cu intarzieri repetate.
Riscurile de Neconformare
Regulamentul revizuit introduce o noutate importanta: posibilitatea Comisiei Europene de a suspenda sau reduce finantarile din Mecanismul Connecting Europe Facility (CEF) pentru statele membre care nu demonstreaza progres masurabil fata de jaloanele intermediare. Romania a primit prin CEF Transport 2021-2027 angajamente de circa 2,3 miliarde euro, conditionat de progresul lucrarilor.
Un risc suplimentar il reprezinta achizitiile publice blocate in contencios administrativ. Conform datelor Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), aproape 30% din procedurile de licitatie pentru lucrari de infrastructura majora au fost contestate in 2024-2025, cu durate medii de solutionare de 4-6 luni, care se adauga la perioadele deja comprimate de executie.
Recomandari
Accelerarea implementarii presupune doua interventii urgente: (1) reformarea procedurii de expropriere prin revizuirea Legii nr. 255/2010, care permite blocaje juridice timp de 3-5 ani pentru tronsoane critice, si (2) introducerea unui mecanism de design & build la scara larga, care sa reduca durata de la studiu de fezabilitate la contract de executie de la actualii 7-9 ani la 3-4 ani, conform practicilor din Austria si Olanda.
Concluzie
Romania are cel mai mare deficit de infrastructura rutiera si feroviara din Uniunea Europeana raportat la suprafata si populatie. Fara o reforma structurala a procesului de planificare si achizitie publica, termenul 2030 al TEN-T va fi ratat, cu consecinte directe asupra accesului la finantarea europeana si a competitivitatii economice.