Rezumat
Studiul descrie metoda prin care se organizează o campanie de articole sponsorizate comandată pe o platformă self-service, luând ca exemplu EkoPress.ro. Întrebarea de la care pornește este ce se schimbă atunci când deciziile editoriale și de conformitate, luate tradițional de o agenție, trec la client. Contextul internațional cuprinde regulile de dezvăluire a publicității din Statele Unite, din Uniunea Europeană și din România, recomandările industriei publicității native și politicile Google privind linkurile plătite și conținutul generat automat. Metoda are șase etape: definirea obiectivului, selecția publicațiilor, redactarea și controlul calității, inclusiv pentru textele generate cu inteligență artificială, verificarea etichetei și a linkurilor, monitorizarea și arhivarea dovezilor. Studiul nu raportează campanii sau rezultate de client. Propune o împărțire explicită a responsabilităților între platformă și client și un set de indicatori de conformitate și de efect, cu limitele lor.
1. Întrebarea de cercetare și unitatea de analiză
În tradiția metodologică a studiului de caz formulată de Robert K. Yin, un studiu își delimitează explicit întrebarea de cercetare și unitatea de analiză [1]. Întrebarea acestui studiu este următoarea: cum se selectează, se etichetează, se verifică și se monitorizează articolele sponsorizate comandate de client pe o platformă self-service și cum se împart, în acest model, responsabilitățile editoriale și de conformitate între platformă și client?
Tensiunea care justifică studiul este una de organizare. Într-o campanie gestionată de o agenție, cineva din echipa agenției alege publicațiile, citește textul, verifică eticheta și controlează linkurile. Clientul primește un rezultat și, de regulă, un raport. Într-un model de autoservire, o parte din aceste decizii se mută la client: el alege publicațiile dintr-un catalog, trimite sau generează textul și decide când publică. Platforma păstrează infrastructura, regulile de funcționare și o parte din controale. Studiul tratează această mutare ca pe o problemă de metodă: dacă nu se stabilește dinainte cine verifică ce, anumite verificări pot rămâne neefectuate, fiecare parte presupunând că le face cealaltă.
Unitatea de analiză este procedura de lucru a unei campanii comandate prin autoservire, nu o campanie anume. Studiul este un studiu de metodă: descrie procedura recomandată de autor pentru clienții care folosesc o astfel de platformă, o raportează la reglementări și la ghiduri internaționale și propune indicatori de evaluare. Nu conține date despre clienți, campanii derulate, rezultate măsurate sau prețuri. Verificarea surselor a fost făcută la 21 octombrie 2026.
Exemplul concret este EkoPress.ro, platformă care face parte din grupul EKO GROUP, potrivit autorului, și pe care acesta o descrie drept forma self-service a serviciului de articole de presă al grupului [2]. Potrivit ekopress.ro, platforma este operată de EKO UNITED INVESTMENT SRL și organizează publicațiile din catalog în 34 de categorii editoriale [3]. Aceste informații sunt autodeclarate și nu au fost verificate independent în cadrul studiului.
Termenul articol sponsorizat desemnează în acest studiu un text publicat într-o publicație online, pentru care clientul a plătit, care promovează o firmă, un produs sau un serviciu și care este prezentat cititorului ca publicitate. Termenul platformă self-service desemnează un serviciu online prin care clientul comandă publicarea fără intermedierea unui consultant: alege publicațiile, încarcă textul și urmărește publicarea prin interfața platformei.
2. Contextul internațional
Foto: brotiN biswaS / Pexels
2.1. Regula dezvăluirii în Statele Unite
Ghidul Comisiei Federale pentru Comerț a Statelor Unite (FTC), Native Advertising: A Guide for Businesses, pornește de la principiul că legea federală interzice practicile înșelătoare sau neloiale [6]. Ghidul cere ca orice informație necesară pentru a preveni inducerea în eroare să fie dezvăluită „clearly and prominently” [6]. Pentru conținutul promoțional prezentat în formatul unui articol, consecința practică este că cititorul trebuie să poată recunoaște, înainte să se angajeze în lectură, că textul este o reclamă.
Pentru acest studiu, ghidul FTC are valoare de reper de bună practică, nu de normă aplicabilă în România. El este util pentru că formulează criteriile după care se poate judeca o etichetă: dacă este vizibilă, dacă este ușor de înțeles și dacă apare acolo unde cititorul o întâlnește înaintea conținutului.
2.2. Regula dezvăluirii în Uniunea Europeană și în România
În Uniunea Europeană, Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale include în anexa I, la punctul 11, printre practicile considerate neloiale în orice situație, folosirea conținutului editorial din mass-media pentru a promova un produs atunci când comerciantul a plătit pentru promovare, fără ca acest lucru să reiasă clar din conținut sau din imagini ori sunete ușor de identificat de consumator [7].
În România, directiva este transpusă prin Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii. Anexa nr. 1 a legii, la punctul 11, numește această practică „publicitate mascată” și cere ca plata pentru reclamă să fie indicată clar, fie în cuprins, fie prin imagini sau sunete ușor de identificat de către consumator [8]. Pe portalul legislativ există două fișe pentru aceeași lege, cu formulări ușor diferite; studiul a citat fișa 88290, iar versiunea consolidată de referință trebuie confirmată de cititorul care are nevoie de o citare juridică exactă [8].
Pentru modelul self-service, textul legii are o consecință importantă. Obligația privește comerciantul care plătește promovarea. Dacă eticheta lipsește sau nu este vizibilă, riscul juridic nu rămâne doar la publicație sau la platformă. Clientul care a comandat articolul are, prin urmare, un interes propriu să verifice eticheta, chiar dacă platforma o aplică în mod automat.
2.3. Recomandările industriei publicității native
Interactive Advertising Bureau (IAB) a publicat în 2019 IAB Native Advertising Playbook 2.0, un ghid de industrie care clasifică formatele de publicitate nativă [9]. Documentul precizează că toate cele trei tipuri de reclame native pe care le descrie trebuie să includă o dezvăluire care să semnaleze consumatorului că este vorba despre reclame plătite [9]. Discuția detaliată despre forma dezvăluirii, aflată la pagina 20 a documentului, nu a fost citită integral în cadrul studiului și nu este rezumată aici.
IAB este o organizație a industriei publicitare, deci o parte interesată. Ghidul său este relevant ca dovadă că dezvăluirea este acceptată și de industrie ca standard, nu doar impusă de autorități.
2.4. Linkurile plătite și conținutul generat automat în politicile Google
Documentația Google Search Central, în pagina „Qualify your outbound links to Google”, cere ca linkurile care sunt reclame sau plasări plătite să fie marcate cu valoarea sponsored, adică cu atributul rel="sponsored" [10]. Aceeași pagină arată că atributul rel="nofollow" rămâne o modalitate acceptabilă de semnalare, dar că valoarea sponsored este preferată [10].
Politicile Google privind spamul definesc spamul de linkuri ca fiind crearea de linkuri în principal pentru a manipula clasamentele din căutare și dau ca exemplu schimbul de bani pentru linkuri sau pentru postări care conțin linkuri [11]. Aceleași politici descriu abuzul de conținut la scară: generarea multor pagini în principal pentru manipularea clasamentelor, nu pentru a-i ajuta pe utilizatori, indiferent de modul în care este creat conținutul [11].
Pentru textele generate cu inteligență artificială, Google a precizat în februarie 2023, într-o postare oficială, că folosirea adecvată a inteligenței artificiale sau a automatizării nu contravine regulilor sale, iar folosirea automatizării cu scopul principal de a manipula clasarea în rezultate încalcă politicile privind spamul [12]. Aceeași postare spune că sistemele Google urmăresc să recompenseze conținutul original, de calitate, care arată expertiză, experiență, autoritate și încredere [12]. Criteriul este, așadar, scopul și calitatea textului, nu instrumentul cu care a fost scris.
2.5. Încrederea publicului și noii cititori automați
Raportul Digital News Report 2025 al Reuters Institute for the Study of Journalism, de la Universitatea Oxford, descrie o încredere scăzută în știri în multe piețe, cu cel mai redus nivel, de 22%, în Ungaria și Grecia [13]. Într-un astfel de context, un text promoțional care nu se declară ca atare riscă să afecteze atât credibilitatea firmei, cât și pe cea a publicației.
Un experiment al lui Sahni și Nair, publicat în Marketing Science în 2020, pe reclame native din căutarea mobilă, nu a găsit, potrivit rezumatului autorilor, dovezi de inducere în eroare a utilizatorilor în formatele de dezvăluire folosite de obicei pe piața căutării plătite [14]. Constatarea provine din rezumatul autorilor, nu din textul integral, iar contextul experimentului diferă de cel al articolelor de presă.
Textele publicate sunt citite tot mai des și de motoarele de răspuns bazate pe inteligență artificială. Lucrarea „GEO: Generative Engine Optimization”, prezentată la conferința KDD 2024, arată, potrivit rezumatului autorilor, că anumite metode de optimizare a conținutului pot crește vizibilitatea în răspunsurile motoarelor generative cu până la 40% [15]. Un studiu Pew Research Center din iulie 2025 a constatat că utilizatorii Google au dat clic pe un rezultat clasic în 8% dintre vizitele în care a apărut un rezumat generat de inteligența artificială, față de 15% în vizitele fără un astfel de rezumat [16]. Raportul Muck Rack What Is AI Reading?, din decembrie 2025, arată că majoritatea linkurilor citate de asistenții conversaționali analizați provin din acoperire neplătită (non-paid), iar aproximativ 25% dintre citări provin din surse jurnalistice [17]. Muck Rack este o platformă comercială de relații publice, iar datele sale se citează ca atare.
2.6. Ce lipsește din literatură
Sursele consultate tratează eticheta, linkurile și conținutul automat, dar nu tratează distribuția responsabilităților între o platformă de autoservire și clienții ei. Studiul nu a identificat cercetare evaluată academic despre conformitatea articolelor sponsorizate comandate prin platforme self-service. Secțiunea următoare propune, de aceea, o procedură, nu o concluzie empirică.
3. Metoda EKO pas cu pas
Potrivit ekopress.ro, comanda pe platformă are patru pași: clientul alege site-urile din catalog, adaugă articolul, articolul este publicat după aprobare, iar linkul este monitorizat zilnic [4]. Metoda descrisă mai jos reflectă recomandările autorului pentru clienții care folosesc acest flux [2]. Ea adaugă, în jurul celor patru pași ai platformei, verificările pe care clientul le face singur, astfel încât împărțirea responsabilităților să fie explicită.
3.1. Obiectivul și fișa de pornire
Prima etapă se desfășoară înainte de orice comandă. Clientul notează ce urmărește campania: notorietatea numelui, explicarea unui produs, prezența într-un anumit domeniu de activitate sau apariția în texte pe care motoarele de răspuns le pot cita. În practica autorului, articolul sponsorizat este folosit pentru notorietate și credibilitate, nu ca instrument de clasare în căutare [2]. Această precizare are o consecință directă asupra conformității: dacă scopul nu este manipularea clasamentelor, nu există niciun motiv ca linkurile să nu fie marcate ca sponsorizate.
Rezultatul etapei este o fișă de pornire, cu valorile inițiale ale indicatorilor din secțiunea 4: ce apare la căutarea numelui firmei, cum răspund asistenții conversaționali la un set fix de întrebări și câte solicitări primește firma într-o perioadă de referință. Fără această fișă, evaluarea ulterioară rămâne o impresie.
3.2. Selecția publicațiilor
În modelul self-service, clientul alege publicațiile din catalog. Potrivit ekopress.ro, catalogul este organizat în 34 de categorii editoriale [3]. Categoria oferă un prim filtru, dar nu înlocuiește verificarea fiecărei publicații.
Criteriile recomandate de metodă sunt următoarele:
- potrivirea tematică dintre publicație și publicul firmei, judecată după articolele recente ale publicației, nu doar după numele categoriei;
- existența unor pagini de identificare: pagina de contact, pagina de prezentare a publicației, paginile de autor;
- accesibilitatea tehnică: paginile se încarcă, nu sunt blocate și pot fi găsite;
- modul în care publicația își marchează articolele sponsorizate anterioare, verificat pe cel puțin un exemplu;
- evitarea categoriilor sau a publicațiilor a căror asociere ar putea afecta reputația firmei.
Al patrulea criteriu este specific autoservirii. Clientul poate observa, înainte de comandă, cum arată eticheta pe un articol sponsorizat deja publicat de aceeași publicație. Este o verificare prealabilă simplă și nu depinde de nicio declarație a platformei.
Pentru o campanie cu mai multe articole, metoda recomandă distribuirea lor în publicații diferite, cu roluri editoriale diferite: prezentarea firmei, explicarea unei metode, analiza unei probleme de domeniu. Același text publicat identic în mai multe locuri nu aduce informație nouă cititorului și se apropie de tiparul de conținut la scară descris de politicile Google [11].
3.3. Redactarea și controlul calității textului
Potrivit ekopress.ro, clientul are mai multe opțiuni de redactare: poate trimite propriul articol, în format DOCX, HTML sau prin editorul vizual; poate apela la echipa editorială a platformei; poate folosi generarea asistată de inteligență artificială; poate automatiza fluxul printr-o cheie API; poate alege varianta „mini”, de cel mult 350 de cuvinte; sau poate intra în programul de content creator, cu publicare după aprobare manuală [4].
Fiecare opțiune mută controlul calității în alt loc. Când clientul scrie singur, el răspunde integral de conținut. Când redactează echipa editorială, o parte din control trece la platformă, dar clientul rămâne cel care aprobă faptele despre propria firmă. Când textul este generat cu inteligență artificială, controlul rămâne în întregime la client, fiindcă instrumentul nu cunoaște datele reale ale firmei și poate produce afirmații plauzibile, dar false.
Metoda propune o listă de verificare aplicată oricărui text înainte de trimitere, indiferent de opțiunea de redactare:
- fiecare cifră, dată sau afirmație despre firmă are o sursă pe care clientul o poate arăta;
- numele firmei, adresa și datele de contact sunt identice în toate articolele campaniei;
- textul nu conține superlative care nu pot fi demonstrate, garanții de rezultat sau comparații nesusținute cu concurenții;
- textul aduce cititorului o informație utilă și în absența mențiunii comerciale;
- textul nu se prezintă drept anchetă jurnalistică independentă și nu imită vocea redacției.
Pentru textele generate cu inteligență artificială, metoda adaugă două verificări. Prima este citirea integrală de către o persoană care cunoaște firma, cu eliminarea oricărei afirmații care nu poate fi confirmată. A doua este compararea textelor din aceeași campanie, pentru a evita formulări aproape identice publicate în mai multe locuri. Criteriul Google descris în secțiunea 2.4 este aplicabil direct: problema nu este instrumentul, ci textul produs în principal pentru manipularea clasamentelor și lipsit de valoare pentru cititor [11][12].
3.4. Eticheta vizibilă și marcarea linkurilor
Potrivit ekopress.ro, articolele standard sunt marcate „Publicitate” pe site-ul gazdă, iar articolele în varianta „mini” și cele din cota de content creator nu primesc acest marcaj [4][5]. Pentru articolele standard, eticheta răspunde cerinței din Legea 363/2007 ca plata să fie indicată clar, într-o formă ușor de identificat de consumator [8], și reperului FTC al unei dezvăluiri clare și vizibile [6].
În logica autoservirii, metoda tratează eticheta ca pe o regulă a platformei care trebuie confirmată de client pe fiecare pagină publicată. Motivul nu este neîncrederea, ci faptul că afișarea etichetei depinde și de tema grafică a fiecărei publicații, de modul în care pagina se afișează pe telefon și de eventualele modificări ulterioare ale site-ului gazdă. Verificarea cere trei observații: eticheta există, este vizibilă fără derulare lângă titlu sau deasupra lui și apare atât pe varianta pentru calculator, cât și pe cea pentru telefon. Pentru varianta „mini” și pentru cota de content creator, marcajul lipsește declarat [4][5], așa că clientul nu îl poate cere platformei. Dacă aceste formate conțin o comunicare comercială plătită, clientul evaluează separat, înainte de comandă, dacă formatul respectă cerința legală de identificare a plății [8] sau alege formatul standard.
Marcarea tehnică a linkurilor este a doua componentă. Linkurile către site-ul clientului dintr-un articol plătit sunt, în sensul documentației Google, plasări plătite și se marchează cu rel="sponsored" [10]. Studiul nu a verificat ce atribut primesc linkurile în articolele publicate prin platformă, motiv pentru care metoda include această verificare în sarcinile clientului. Verificarea se face prin inspectarea codului sursă al paginii publicate: fiecare link către domeniul clientului trebuie să conțină rel="sponsored" sau, cel puțin, rel="nofollow" [10].
Cele două componente servesc același principiu. Eticheta îi spune cititorului că textul este plătit, iar atributul spune același lucru motoarelor de căutare. O campanie în care una dintre ele lipsește este, în sensul acestei metode, neconformă, indiferent de calitatea textului.
3.5. Monitorizarea publicării și a linkurilor
Potrivit ekopress.ro, după publicare linkul este monitorizat zilnic [4]. Studiul nu a analizat ce parametri include această monitorizare. Metoda recomandă ca, independent de monitorizarea platformei, clientul să țină propriul registru al campaniei, cu câte un rând pentru fiecare articol: publicația, adresa paginii, data publicării, prezența etichetei, atributul linkurilor și starea paginii la fiecare verificare.
Calendarul de verificare propus are trei momente: în ziua publicării, la aproximativ o săptămână și apoi lunar, pe durata pe care clientul o consideră relevantă pentru campanie. La fiecare verificare se notează dacă pagina răspunde, dacă eticheta este încă vizibilă, dacă linkurile au păstrat atributul și dacă pagina poate fi găsită în căutare după titlu. Orice abatere se raportează platformei, cu adresa paginii și data constatării.
Monitorizarea dublă nu este o redundanță. Platforma poate observa dacă linkul există; clientul este cel care știe ce trebuia să conțină pagina. Cele două verificări răspund la întrebări diferite.
3.6. Arhivarea dovezilor și împărțirea responsabilităților
Ultima etapă păstrează dovezile. Pentru fiecare articol, clientul arhivează textul trimis, versiunea publicată și o captură a paginii care arată eticheta, cu data. Arhiva permite răspunsul la o eventuală întrebare a unei autorități, a unui partener sau a unui cititor despre caracterul plătit al textului.
Pe baza celor cinci etape anterioare, metoda propune următoarea împărțire a responsabilităților în modelul self-service. Ea reprezintă recomandarea autorului, nu o prevedere contractuală a platformei [2].
În responsabilitatea platformei rămân: infrastructura catalogului și organizarea lui pe categorii, fluxul de comandă și de aprobare, aplicarea etichetei „Publicitate” pe articolele standard, potrivit regulilor declarate, redactarea atunci când clientul alege echipa editorială și monitorizarea linkului publicat [4][5].
În responsabilitatea clientului rămân: definirea obiectivului, alegerea publicațiilor, exactitatea faptelor despre propria firmă, verificarea textelor generate cu inteligență artificială, confirmarea etichetei și a atributului linkurilor pe fiecare pagină publicată, registrul propriu de monitorizare și arhiva de dovezi.
Zona comună este remedierea: când clientul constată o abatere, o semnalează, iar platforma o corectează sau explică de ce nu poate fi corectată. Această zonă are nevoie de un canal de comunicare și de un termen de răspuns stabilite înainte de campanie.
4. Indicatori recomandați și măsurare
Foto: Kindel Media / Pexels
Indicatorii de mai jos sunt propuși ca protocol, nu ca rezultate. Ei sunt grupați în indicatori de conformitate, pe care clientul îi controlează direct, și indicatori de efect, care depind și de factori externi.
4.1. Indicatori de conformitate
Rata etichetării vizibile. Proporția articolelor standard publicate pe care eticheta „Publicitate” este vizibilă lângă titlu sau deasupra lui, atât pe calculator, cât și pe telefon, din totalul articolelor standard ale campaniei; articolele în alte formate se raportează separat. Ținta metodei este ca toate articolele standard să fie conforme.
Rata calificării linkurilor. Proporția linkurilor către domeniul clientului care poartă rel="sponsored" sau rel="nofollow", din totalul linkurilor către acel domeniu. Se măsoară prin inspectarea codului sursă al fiecărei pagini [10].
Rata verificării textelor. Proporția articolelor pentru care există, înainte de trimitere, o verificare documentată a faptelor; pentru textele generate cu inteligență artificială se notează separat cine a făcut citirea integrală.
Persistența publicării. Proporția articolelor care, la fiecare moment de verificare, răspund normal, își păstrează eticheta și atributul linkurilor. Indicatorul arată cât de stabilă rămâne conformitatea în timp, nu doar în ziua publicării.
Timpul de remediere. Intervalul dintre semnalarea unei abateri către platformă și corectarea ei. Indicatorul măsoară funcționarea zonei comune de responsabilitate descrise în secțiunea 3.6.
4.2. Indicatori de efect
Căutările de brand. Raportul de performanță din Google Search Console afișează clicurile, afișările, rata de clic și poziția medie și permite filtrarea pe interogări [18]. Se izolează interogările care conțin numele firmei și se compară perioada campaniei cu o perioadă de referință de aceeași durată, de preferință aceeași perioadă din anul anterior, pentru a reduce efectul sezonalității.
Mențiunile în răspunsurile motoarelor AI. Se definește, la punctul zero, un set fix de întrebări pe care un client potențial le-ar putea adresa unui asistent conversațional. Întrebările se adresează periodic acelorași asistenți, iar pentru fiecare răspuns se notează dacă firma este menționată și ce surse sunt citate. Răspunsurile variază de la o interogare la alta, deci indicatorul are valoare de tendință. Datele Muck Rack privind ponderea acoperirii neplătite în citări sugerează prudență în interpretare [17].
Solicitările. Se înregistrează cererile de ofertă și de întâlnire, cu răspunsul la întrebarea „cum ați aflat de noi?”. Atribuirea rămâne aproximativă, deoarece același client poate întâlni firma pe mai multe canale.
4.3. Raportarea
Raportul de campanie propus are două părți separate. Prima prezintă indicatorii de conformitate, cu lista adreselor și cu abaterile constatate. A doua prezintă indicatorii de efect, comparați cu fișa de pornire. Separarea are un motiv metodologic: conformitatea este o condiție pe care clientul o poate garanta, în timp ce efectul este o ipoteză pe care datele o pot susține sau nu. Un raport care le amestecă riscă să prezinte o campanie neconformă ca reușită sau una conformă ca eșec.
5. Limitele studiului
Studiul are limite care trebuie spuse deschis.
Lipsa datelor de client. Studiul descrie o metodă și nu demonstrează un efect. Nu conține date măsurate dintr-o campanie reală, deci nu poate susține că procedura produce o anumită creștere a notorietății, a căutărilor sau a solicitărilor.
Lipsa auditului platformei. Funcționarea EkoPress.ro este descrisă exclusiv pe baza informațiilor publicate de platformă [3][4][5]. Studiul nu a verificat modul efectiv de aplicare a etichetei pe publicațiile din catalog, atributul primit de linkuri sau parametrii monitorizării zilnice. Cifrele publicate de platformă despre dimensiunea catalogului, termenele de publicare și prețuri au fost omise intenționat, fie pentru că nu sunt necesare metodei, fie pentru că nu sunt consecvente între site-urile grupului.
Natura surselor. Nicio sursă internațională citată nu măsoară platformele self-service sau serviciul EKO GROUP. Ghidul FTC este un reper american; ghidul IAB și raportul Muck Rack provin de la organizații ale industriei; constatarea lui Sahni și Nair provine din rezumatul autorilor [14]; pagina oficială a ghidului FTC și pagina EUR-Lex a directivei au fost citite prin copii arhivate [6][7]. Discuția detaliată din ghidul IAB despre forma dezvăluirii nu a fost citită [9].
Cadrul juridic. Studiul citează directiva europeană și legea română de transpunere, dar nu analizează jurisprudența, practica autorităților de protecție a consumatorilor sau reglementările sectoriale care pot impune cerințe suplimentare unor domenii precum sănătatea sau serviciile financiare. Împărțirea responsabilităților propusă în secțiunea 3.6 este o recomandare de metodă, nu o opinie juridică.
Conținutul plătit și citările automate. Articolele sponsorizate sunt, prin definiție, conținut plătit. Metoda nu poate presupune că vor fi citate de motoarele de răspuns în aceeași măsură ca textele editoriale independente [17].
Factori concurenți. Căutările de brand și solicitările pot varia din cauze care nu țin de campanie: sezonalitate, alte acțiuni de marketing, evenimente din piață, schimbări ale algoritmilor. Fără un grup de comparație, legătura cauzală nu poate fi stabilită.
6. Declarație de interese
Autorul acestui studiu, Eduard Petrescu, este fondatorul EKO GROUP, grup din care face parte, potrivit autorului, platforma EkoPress.ro descrisă în acest studiu. Autorul are, prin urmare, un interes comercial direct în percepția publică a platformelor self-service de articole sponsorizate și a acestei platforme în particular. Studiul a fost redactat ca descriere de metodă, cu surse externe citate, cu informațiile despre platformă atribuite explicit site-ului ei și cu limitele declarate, pentru ca cititorul să poată verifica fiecare afirmație. Studiul este autopublicat și nu a trecut printr-o evaluare academică independentă.
Note
[1] Yin, R. K., Case Study Research and Applications: Design and Methods, ed. a 6-a, SAGE Publications, 2018. Pagina editurii, accesat la 21.10.2026.
[2] Poziția autorului, formulată pe baza practicii proprii, inclusiv descrierea EkoPress.ro ca formă self-service a serviciului de articole de presă al grupului și recomandările de metodă din secțiunea 3; nu este o sursă independentă. EKO GROUP, accesat la 21.10.2026. Profilul autorului: Eduard Petrescu pe comunitatea-expertilor.ro, accesat la 21.10.2026.
[3] EkoPress.ro, pagina „Despre”, accesat la 21.10.2026: operatorul platformei (EKO UNITED INVESTMENT SRL) și organizarea catalogului în 34 de categorii editoriale. Informații autodeclarate de companie.
[4] EkoPress.ro, pagina „Cum funcționează”, accesat la 21.10.2026: cei patru pași ai comenzii, opțiunile de redactare și monitorizarea zilnică a linkului. Informații autodeclarate de companie; nu au fost preluate termene sau prețuri.
[5] EkoPress.ro, pagina „Presă”, accesat la 21.10.2026: marcarea articolelor standard cu eticheta „Publicitate” pe site-ul gazdă; articolele „mini” și cele din cota de content creator nu primesc marcajul. Informație autodeclarată de companie, neverificată pe publicațiile din catalog.
[6] Federal Trade Commission, Native Advertising: A Guide for Businesses, decembrie 2015, pagina oficială. La 21.10.2026 adresa oficială a returnat eroare 404; textul a fost citit prin copia arhivată, accesat la 21.10.2026.
[7] Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori, anexa I, punctul 11, EUR-Lex. Pagina oficială a refuzat accesul automat; textul în limba română a fost citit prin copia arhivată, accesat la 21.10.2026.
[8] Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, anexa nr. 1, punctul 11, Portalul legislativ, fișa 88290, accesat la 21.10.2026. Pe portal există și fișa 177338 pentru aceeași lege; versiunea consolidată de referință nu a fost stabilită în cadrul studiului.
[9] Interactive Advertising Bureau, IAB Native Advertising Playbook 2.0, mai 2019, pagina oficială și PDF, accesat la 21.10.2026. Discuția despre dezvăluire de la pagina 20 nu a fost citită. Ghid produs de o organizație a industriei.
[10] Google Search Central, „Qualify your outbound links to Google”, actualizat la 10.12.2025, pagina oficială, accesat la 21.10.2026.
[11] Google Search Central, „Spam policies for Google web search”, secțiunile „Link spam” și „Scaled content abuse”, actualizat la 28.08.2026, pagina oficială, accesat la 21.10.2026.
[12] Sullivan, D. și Nelson, C., „Google Search's guidance about AI-generated content”, Google Search Central Blog, 8 februarie 2023, postarea oficială, accesat la 21.10.2026.
[13] Reuters Institute for the Study of Journalism, Digital News Report 2025, 17 iunie 2025, pagina oficială, accesat la 21.10.2026.
[14] Sahni, N. S. și Nair, H. S., „Sponsorship Disclosure and Consumer Deception: Experimental Evidence from Native Advertising in Mobile Search”, Marketing Science, 39(1), 2020, pp. 5-32, RePEc, accesat la 21.10.2026. Constatare preluată din rezumatul autorilor; textul integral nu a fost consultat.
[15] Aggarwal, P., Murahari, V., Rajpurohit, T., Kalyan, A., Narasimhan, K. și Deshpande, A., „GEO: Generative Engine Optimization”, KDD 2024, arXiv:2311.09735, accesat la 21.10.2026. Constatare preluată din rezumatul autorilor.
[16] Chapekis, A. și Lieb, A., „Google users are less likely to click on links when an AI summary appears in the results”, Pew Research Center, 22 iulie 2025, pagina oficială, accesat la 21.10.2026.
[17] Muck Rack, What Is AI Reading?, decembrie 2025, PDF, accesat la 21.10.2026. Sursă produsă de un furnizor de servicii de relații publice.
[18] Google, „Performance report (Search results)”, Search Console Help, pagina oficială, accesat la 21.10.2026.
Bibliografie
Aggarwal, P., Murahari, V., Rajpurohit, T., Kalyan, A., Narasimhan, K. și Deshpande, A. (2024). GEO: Generative Engine Optimization. Proceedings of KDD 2024. arXiv:2311.09735
Chapekis, A. și Lieb, A. (2025). Google users are less likely to click on links when an AI summary appears in the results. Pew Research Center.
Federal Trade Commission (2015). Native Advertising: A Guide for Businesses.
Google Search Central (2025-2026). Qualify your outbound links to Google; Spam policies for Google web search.
Interactive Advertising Bureau (2019). IAB Native Advertising Playbook 2.0.
Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii. Monitorul Oficial al României.
Muck Rack (2025). What Is AI Reading? (ediția decembrie 2025).
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene (2005). Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 149.
Reuters Institute for the Study of Journalism (2025). Digital News Report 2025. University of Oxford.
Sahni, N. S. și Nair, H. S. (2020). Sponsorship Disclosure and Consumer Deception: Experimental Evidence from Native Advertising in Mobile Search. Marketing Science, 39(1), 5-32.
Sullivan, D. și Nelson, C. (2023). Google Search's guidance about AI-generated content. Google Search Central Blog.
Yin, R. K. (2018). Case Study Research and Applications: Design and Methods (ed. a 6-a). SAGE Publications.
